Geru-i crâncen, bate vântul,
Se-nfioară tot pământul,
Cerul e uscat şi tace,
Frigul mă-nţeapă cu ace.
Cad trei fulgi, cu jenă parcă,
Ei în nori nu par să-ncapă
Au căzut din patul care
Acoperă cerul cu-ntristare.
Alţi cinci fulgi vin mai grămadă
Parcă se îngrămădesc să vadă
Cum copiii stau în casă
Şi duc o viaţă frumoasă.